Florin Iordache ne dă muie. Foto: google

Mirosul de „asfalt electoral” se dispersează, urmează MUIA clasică

Procesul de votare s-a încheiat. Cei care au votat sunt bucuroși sau triști, dar eu aș îndemna la multă, dar multă moderație, pentru că tare mă tem că în foarte multe locuri românii și-au votat călăii.

De ce le spun călăi? Pentru că exact asta s-au dovedit a fi de-a lungul ultimilor ani. De la primele alegeri așa-zise libere, de după 1990, aleșii s-au dovedit a fi asasini de visuri, călăi în toată regula. Au alungat o mare parte dintre frații noștri. I-au trimis în amara străinătate. Le-au asasinat visurile. I-au făcut să se simtă niște cantități neglijabile. Cătunele sunt pustii, satele sunt aproape pustii, iar orașele mari sunt supra-aglomerate. Primarii, consilierii locali și cei județeni n-au construit mai nimic. Sunt cătune sau sate fără electricitate, fără apă potabilă, fără canalizare, fără drumuri decente, să nu mai pomenesc de internet.

De ce? Pentru că aleșilor nu le pasă de alegători, ci doar de ei, de familiile lor și de acoliți. Trei ani și 11 luni aleșii își însușesc bani/foloase prin toate mijloacele, iar în ultima lună de mandat asfaltează de mântuială niște străzi sau chiar le peticesc. Așa, să miroasă a asfalt electoral în buza alegerilor, doar doar proștii vor pune botul. Și, proștii chiar pun botul la fiecare patru ani. „Să-i dea Dumnezeu sănătate primarului nostru”, se aude o voce. „Da, chiar așa, ce primar bun!” se aude altă voce. La pertinenta întrebare „Dar ce-a făcut de e așa bun?” vine și răspunsul „Multe, maică!” „Dați-mi un exemplu, doamnă…” „Vai, dar nu vedeți…”

Te uiți, mirat… sau încerci să scormomești în memorie, dar nu reușești să găsești nimic deosebit. Apă, cel mult menajeră, un drum asfaltat/betonat de mântuială sau o canalizare nefuncțională, fie și un pod. Dar… când stai și calculezi că e primar de când te știi, parcă e prea puțin, parcă e aproape nimic. În 30 de ani, în 20 de ani are patru-cinci realizări și alea refăcute, pentru că au fost făcute de mântuială. Nu sunt cam puține?

Pentru proști nu. Pentru cei care nu văd mai mult de 2 m în fața ochilor, sunt realizări faraonice.

Să mai pomenesc modul în care sunt tratați alegătorii sau potențialii alegători? Cred că știți cu toții felul în care suntem întâmpinați când intrăm într-o insituție publică. Parcă tot timpul îi deranjăm pe destoinicii angajați. Doar dacă avem norocul să fim prieteni, amici sau vechi cunoștințe cu angajații acestor instituții suntem tratați decent, că altfel… numai să ne înarmăm cu multă răbdare.

E tare trist că românii sunt atât de naivi sau necosmetizând realitatea, aș spune, atât de proști. Au fost obișnuiți să primească puțin sau, mai corect spus, nimic! Citându-l pe un ales al unor români, celebrul Florin Ciordache, românii s-au obișnuit cu MUIA.

Așadar, mirosiți cât mai puteți „asfaltul electoral”, că de azi încolo, trei ani și 11 luni, o să urmeze MUIA clasică, oferită gratis de către vajnicii aleși.

Please share and like:
fb-share-icon0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close